Zilele trecute, de fapt chiar cu o zi inainte sa vina Mos Nicolae, m-a luat prin surprindere un gand, in timp ce gustam pofticioasa dintr-un borcan de magiun de prune de la Topoloveni. A devenit gustarea perfecta de la miezul noptii, in special in serile in care lucrez pana tarziu. Nici nu il mai pun pe paine, ci il mananc direct din borcan, cu lingurita.

Revenind la gandurile mele… Asa cum ziceam, in acea seara mi-a dat seama ca anul acesta am redescoperit multe lucruri si chiar si oameni. Spre exemplu, pe Cezar de la BaKings il stiu de aproape 10 ani, dar abia anul asta pot spune ca l-am cunoscut cu adevarat, odata cu pasiunea lui pentru gatit si, in special, facut torturi. Apropo de asta, chiar va recomand sa cititi interviul cu BaKings de pe YumStops.com. 😀

Ei bine, tot asa am redescoperit si deserturile copilariei. Gustand din magiunul de prune, mi-am amintit cum faceam cand eram mica, impreuna cu mama si o vecina, gogosi, cornulete cu gem si, preferata mea, prajitura cu grilaj cu magiun. Nu m-am putut abtine si a doua zi, chiar de Mos Nicolae, mi-am sunat o prietena si i-am zis ca vin la ea sa facem prajitura. Noroc ca mai aveam un borcan de magiun de la Topoloveni neatins in camara!

Prajitura cu grilaj e foarte usor de pregatit. Ai nevoie numai de urmatoarele ingrediente: 2 oua, 100g zahar, coaja de lamaie, esenta de vanilie, 100ml ulei de floarea soarelui, 300g faina, 1 lingurita praf de copt, putina sare si, desigur, in jur de 300g magiun de prune. Se mixeaza ouale, zaharul, coaja de portocale si esenta timp de un minut, se adauga uleiul, apoi faina (ce a fost amestecata anterior cu sarea si praful de copt).

In final, dupa ce se framanta aluatul, acesta se intinde pe fundul tavii acoperite cu hartie de copt, urmat de un strat sanatos de magiun si apoi se realizeaza “grilajul”. Si, ca sa ma intelegeti, prajitura se face atat de repede, incat dupa vreo 30 de minute de stat la cuptor noi deja o devoram. Yummy!

Va dati seama ce a urmat apoi, nu? Inca un drum pana la magazinul Topoloveni din strada C. A. Rosetti nr. 26, ca sa mai luam magiun si alte dulceturi Topoloveana, ca sa facem si cornuletele de care va ziceam mai sus, ca parca merg in perioada asta festiva alaturi de o cafea sau un ceai bun. Si, daca tot eram in magazin, i-am luat si Iuliei ceva bun, motiv pentru care o provoc sa preia leapsa “Gustul copilariei” de la mine si sa povesteasca pe Yum Stops de care desert din copilarie isi aminteste cu placere si pofta, si sa ne dea si noua reteta. 😉

Voua ce gust va aduce aminte de copilarie?

Lots of love,

Aleka Sarah. ♥