Buna,

 

Ma numesc Aleka Sarah Vladareanu si fac PR de la 17 ani. Desigur, nu stiam cum se numeste atunci, dar dupa ce am terminat niste studii in acest domeniu, mi-am dat seama si acum ma pot numi specialist. Ba mai mult, de 5 ani sunt si blogger, iar de 3 ani imi place sa ma ocup de partea de Social Media.

 

Ce legatura au toate aceste lucruri cu articolul de azi? Simplu: de cand sunt blogger sunt din ce in ce mai frustrata. Fericita ca fac ce-mi place, dar frustrata de cei ce se considera specialisti in relatii publice. Comunicarea ar trebui sa fie punctul lor forte, dar undeva, cumva, multi si-au pierdut aceasta abilitate.

 

Din cauza stresului, a volumului de munca sau a lipsei de pregatire in domeniu, multi oameni de PR ne obosesc la randul lor pe noi, bloggerii. Motiv pentru care m-am gandit sa le ofer (fara a da nume) putin feedback din partea blogosferei. Asadar, aveti mai jos cateva momente sau situatii neplacute din experienta proprie si nu numai…

 

 

1. Cand PR-ul imi trimite pe mail reminder pentru un eveniment, dar nu si invitatia propriu-zisa. Sa inteleg ca sunt pe un fel de backup list? Sau ai uitat sa-mi trimiti si mie invitatia?

 

2. Evenimentele de lansare a unui produs/unor produse ce au loc in baruri sau sali de evenimente intunecate. E un produs nou – inseamna ca eu ca blogger vreau sa fiu printre primii care posteaza macar o poza cu respectivul, de la eveniment; deci ne trebuie lumina buna, deoarece nu toti suntem fotografi profi cu aparatele dupa noi.

 

3. Cand o agentie imi trimite propunerea de a participa ca blogger la concursul clientului sau, concurs ce are loc pe un alt blog – din campanie, deci platit, evident. Eu sustin cu drag campaniile care imi plac si fara sa fiu platita cumva, dar in felul meu. De asemenea, ma astept ca oamenii de PR sa-si dea seama ca nu mai sunt un blogger mic care are nevoie de promovare printr-un astfel de mecanism.

 

4. Cand specialistul de PR nu iti raspunde la mailuri. Nici macar la al 3-lea mail ce contine aceeasi intrebare. Nici macar pe Facebook, printr-un mesaj privat. Eu, ca blogger, am facut tot ce m-a rugat el, iar pe el nu il mai intereseaza de ce am eu nevoie. Si nu-i cer luna de pe cer, ci doar un simplu raspuns.

 

5. Cand o agentie sau un brand imi trimite un cadou prin curier, dar uita sa ma anunte la telefon sau pe mail. Poate mi-am schimbat adresa, poate sunt plecata din oras sau poate – sunt atatea posibilitati. Iar mie imi place sa stiu cand trebuie sa astept ceva sau pe cineva.

 

 

6. Cand un om de PR imi trimite constant comunicate de presa, dar nu si invitatii la evenimente, ca sa vad si eu noutatile, sa le testez ca sa-mi pot da cu parerea. As vrea sa stiu si eu macar de ce nu sunt invitata. Pot intelege cu usurinta daca cititorii blogului meu nu sunt in targetul lor. Dar atunci de ce imi trimite oricum comunicate?

 

7. Cand asa zisul specialist te mai obliga – nu “roaga” – sa faci cate ceva, desi ati stabilit de la bun inceput care e datoria ta. Pai, una zicem, alta facem? Daca ne-am pus de acord de la inceput ca voi scrie un articol de concurs de 3 paragrafe, cu 2 poze, un link si cateva conditii simple pentru cititori, apoi nu ma pui sa mai adaug 2 linkuri, 5 poze si un ditamai regulamentul de 6 pagini intr-o postare pe blog.

 

8. Ma inviti intr-un final la evenimentul tau. Vorbesti cu mine la fata locului, imi zici ca iti place cum scriu si ca pastram legatura, apoi dupa ce revin eu pentru follow-up si iti trimit postarea mea (si mai sunt si prima care a scris), tu ma ignori cu desavarsire. Ba mai mult, comunici in continuare cu alti bloggeri, dar mie nu-mi dai nici macar un amarat de feedback. Cu ce ti-am gresit? Si da, bloggerii comunica intre ei, in special daca sunt prieteni.

 

9. Ca specialist de PR si Social Media + blogger, sunt in stare si imi place sa vin cu idei noi de campanii si strategii, pe care le impart cu drag cu agentiile si brandurile de la care am asteptari. Imi place sa ma implic in campanii mai creative si interesante, cu scopuri concrete. Din pacate majoritatea agentiilor (si clientii lor) le refuza sau nu stiu cum sa le prezinte mai departe clientului si in final ajung sa desfasoare aceleasi campanii fumate si fara sens.

 

10. Nu fi fals! Si nu te lingusi pe langa mine. Stiu ca trebuie sa fii mereu cu zambetul pe buze si amabil intr-un astfel de domeniu, dar nu e necesar sa exagerezi. Si pana la urma cu totii suntem oameni si avem fiecare problemele noastre. Nu ma supar daca intr-o zi esti mai neatent sau nu la fel de jovial. Ba chiar mi-ar face placere sa te scot la o cafea si sa-ti ascult supararea.

 

 

In final, vreau sa spun ca eu chiar admir agentiile si brandurile ce stiu sa comunice si sa-si faca treaba bine (nici aici nu voi da nume) si specialistii care sunt mereu proactivi si deschisi la propuneri.

 

De asemenea, ma bucur ca exista oameni care stiu sa isi actualizeze listele cu contacte de presa, care sunt atenti la sugestii si vin in intampinarea bloggerilor, intelegand ca blogurile sunt canale de comunicare, dar ca cei din spatele lor sunt si consumatori.

 

Iar pentru mine, ca blogger, e foarte important sa primesc informatii corecte si la timp, pentru a le oferi mai departe cititorilor, deoarece ei sunt de fapt pe primul loc.

Lots of love,

Aleka Sarah. ♥